În regiunea Cernăuți din Ucraina, numărul etnicilor români care își pot continua studiile în școlile cu predare în limba română este tot mai redus.
Unul dintre motivele acestui declin este implementarea unor politici de descurajare a predării în limba română în învățământul dedicat comunității româneșt din Ucraina. La o reuniune recentă a Avocatului Poporului din România și Ucraina, găzduită de Universitatea Națională din Cernăuți, unul dintre subiectele cheie a fost susținerea unui examen de Bacalaureat în limbile minorităților.
Participanții la întâlnire au solicitat revizuirea legii, astfel încât predarea în limba minorităților să nu mai fie limitată doar la nivelul claselor, ci să fie permisă și în școlile cu predare în limba română, așa cum a fost înainte de anul 2017. De asemenea, s-a cerut introducerea examenului de Bacalaureat în limbile minorităților, inclusiv în limba română.
CRISTINA PALADEAN şef, Catedra de Filologie Română și Clasică, Universitățea din Cernăuți: În momentul în care apar clase în limba ucraineană, clase paralele, una în limba ucraineană şi una cu predare în limba română, în momentul în care nu vor fi copii insuficienţi ca să acopere o clasă suficentă pentru deschiderea unei clase, bineînţeles, prioritar va fi clasa în limba ucraineană. Iar astfel treptat vom pierde învăţământul în limba română.
La începutul anilor 90, în Ucraina funcționau peste 130 de școli cu predarea în limba română. Astăzi au mai rămas doar 76 şi se supun noii legislaţii a învăţământului. Comunitatea românească din Ucraina a solicitat instituției Avocatului Poporului din Ucraina şi România să intervină în problema păstrării școlilor cu predarea în limba română.
DMYTRO LUBINEŢ Avocatul Poporului, Ucraina: Eu nu consider că atunci când auzim din partea societății publice o critică la adresa statului ucrainean este ceva rău. Nu! Aceasta înseamnă că, în sfârșit, au început să discute deschis. Numai având un asemenea dialog putem găsi soluții.
RENATE WEBER avocatul Poporului, România: Reprezentarea pe care minorităţile pot să o aibă în structurile administraţiei de stat centrale şi locale nu e neapărat o chestiune care să coste, ci e o chestiune de voinţă politică şi e foarte importantă. Evenimentul găzduit de Universitatea Națională din Cernăuți a reunit reprezentanți ai autorităților locale, diplomaţi şi cercetători din Ucraina si România. SERGHEI HACMAN politolog, Cernăuți: În relaţiile dintre două ţări, între minorităţi şi stat e nevoie de un dialog iar acest dialog trebuie să fie sincer şi corect.
În februarie, Parlamentul ucrainean a abrogat prevederile legislative care impuneau școlilor cu predare în limba minorităților, inclusiv cele în limba română, să introducă progresiv predarea în limba ucraineană a disciplinelor de bază, de la 20% din totalul orelor de curs în clasa a V-a, până la 60% în clasa a XI-a.
