“Un nou episod al prigoanei împotriva Bisericii Ortodoxe Ucrainene a avut loc pe 17 iunie, de data aceasta la Catedrala Sfântul Duh din Cernăuți, unde se slujește și pentru comunitatea românească din acest oraș.
Conform relatărilor, un grup de câteva zeci de persoane mascate au intrat în catedrală prin forță, au scos afară preoții și credincioșii cu violență și s-au baricadat în interior. Scopul lor ar fi fost să transfere catedrala în mâinile schismaticilor (Biserica Ortodoxă a Ucrainei) și să o profaneze.
Mii de credincioși s-au adunat pentru a încerca să recâștige posesia catedralei, dar au fost întâmpinați de cordoane de polițiști care protejau grupul de mascați. După câteva ore de confruntări cu poliția, credincioșii au reușit să intre în catedrală și să o elibereze. Cu toate acestea, poliția nu i-a arestat pe agresori și profanatori, ci le-a asigurat protecția, facilitându-le retragerea cu mașini speciale.
De data aceasta, românii au reușit, prin mobilizare și rezistență, să-și păstreze catedrala, care este păzită zilnic de sute de persoane pentru a preveni noi tentative de preluare.
Acest incident, este răspunsul autorităților ucrainene la sprijinul substanţial oferit de ctătre ţara noastră Ucrainei de la începutul războiului şi până astăzi. România a cheltuit peste 500 de milioane de euro pentru a gestiona fluxul de peste 2.500.000 de refugiați ucraineni care au tranzitat țara, iar sute de mii au rămas ca emigranți. De asemenea, România s-a împrumutat cu 18 miliarde de euro pentru a face față consecințelor economice și sociale ale conflictului, urmând să plătească dobânzi pentru aceste sume și pregătindu-se pentru noi eforturi financiare.
În timp ce Ucraina solicită solidaritate internațională, prin susţinerea unor astfel de acțiuni teroriste, ridică întrebări privind respectarea drepturilor fundamentale, în special ale minorităților. Dreptul de a se ruga în bisericile lor tradiționale este esențial pentru libertatea religioasă, iar incidente de acest fel par să contrazică principiile democratice pe care Ucraina declară că le susține.
Comunitățile românești din Ucraina, în număr de 130, concentrate în regiunile Cernăuți, Transcarpatică și Odesa, aparțin jurisdicțional de Biserica Ortodoxă Ucraineană (BOU), derivată a Patriarhiei Moscovei. Multe dintre aceste comunități românești și-au declarat dezafilierea de Biserica Ortodoxă Ucraineană și revenirea la Biserica mamă – Patriarhia Română, de care au aparținut canonic până la ocupația sovietică din 1940. Decizia ortodocșilor români de a reveni la sânul Patriarhiei Române se explică și prin faptul că Biserica Ortodoxă Ucraineană riscă să fie scoasă în afara cadrului legal, conform prevederilor Legii nr. 8371, adoptată de Rada Supremă în august 2024, care interzice activitățile organizațiilor religioase cu legături cu Rusia. Culmea este că autoritățile guvernamentale de la Kiev se opun de 10 luni de zile admiterii în legalitate a Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina, care cuprinde câteva zeci de parohii ortodoxe române din țara vecină și care au decis oficial, în libertate, revenirea la sânul Patriarhiei Române.
Pe fondul dezbaterilor din România privind legi care să combată xenofobia, cu pedepse de până la 10 ani de închisoare, în Ucraina, țară susținută de România, se raportează acte de violență și discriminare împotriva minorității românești, prigoane, bătăi şi chiar crime.
Faptul că statul român nu se sesizează pentru a-i apăra pe românii terorizaţi şi prigoniţi, dar se pregăteşte legislativ pentru oprimarea şi condamnarea la închisoare a românilor acuzaţi de xenofobie, poate fi socotită cea mai bună dovadă a faptului că România şi-a pierdut suveranitatea, iar românii nu fac altceva decât să se pună în slujba unor interese străine.
Credem că a sosit momentul ca România să-şi asume apărarea fermă a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor români din fostele teritorii româneşti ce aparţin acum Ucrainei, aceasta dacă încă ne mai considerăm un stat suveran ce-şi asumă apărarea intereselor, libertăţii şi vieţii românilor din graniţele ţării şi din afara ei. Înregistrarea juridică a Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina trebuie să fie una dintre condițiile rezonabile pe care România să le formuleze în relația sa cu Ucraina.
În absența unor măsuri concrete, discursul politic riscă să rămână doar politicianism ieftin, şi mai ales apărarea scaunelor şi a intereselor străine reprezentate astfel de statul român împotriva propriilor cetăţeni”, a declarat Virgiliu Vlăescu, senator AUR.
