Ioana Bulcă a făcut parte, timp de peste 40 de ani, din trupa Teatrului Național București, dar a fost și o actriță de film extrem de valoroasă, colaborând cu regizori de renume ai cinematografiei românești și interpretând roluri memorabile. Printre acestea se numără Midia în „Zodia Fecioarei” (1966), Doamna Stanca în „Mihai Viteazul” (1970), blonda în „Așă seară dansăm în familie” (1972), Margareta în „Atunci i-am condamnat pe toți la moarte” (1972) și Aristizza în „Restul e tăcere” (2007), rol pentru care a fost premiată cu Premiul Gopo pentru „cea mai bună actriță a anului 2008”.
Pe scena Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București, Ioana Bulcă a interpretat o serie impresionantă de roluri diverse și importante, ultimul fiind Lotta Bainbridge în piesa „Așteptând la Arlechin” de Noel Coward, în regia lui Ion Cojar.
În plan personal, Ioana Bulcă a fost prima soție a actorului-cascador Szobi Cseh. Face parte din generația promoției 1957 a I.A.T.C., alături de Florin Piersic, cu care a format un cuplu actoricesc de excepție, atât în teatru, cât și în film, devenind totodată buni prieteni.
Fiind singura fată a părinților săi, Ioana Bulcă a copilărit în Sibiu, pe care îl considera orașul ei natal. A avut o educație aleasă, învățând engleza, franceza, canto și pian, pregătindu-se pentru cariera de actriță. Pe când era studentă în anul I la I.A.T.C., la numai 18 ani și jumătate, a participat la un casting pentru rolul Anei din filmul „La Moara cu noroc”, după romanul lui Ioan Slavici. Acolo a fost descoperită de marele regizor Victor Iliu, care, văzând-o, a afirmat: „Asta-i Ana lui Slavici!”, iar nimeni nu a mai dat altă probă. Acest film i-a adus consacrarea, iar jucând alături de actori legendari precum Geo Barton, Constantin Codrescu și Colea Răutu, Ioana Bulcă s-a impus în lumea cinematografiei românești.
„Teatrul Naţional ”I.L.Caragiale” din Bucureşti anunţă cu tristeţe că astăzi, 9 iulie, inegalabila actriţă Ioana Bulcă a încetat din viaţă”, este anunţul intituţiei.
A fost distinsă cu numeroase premii
Premiul Gopo pentru „cea mai bună actriţă a anului 2008″, pentru rolul Aristizza Romanescu din „Restul e tăcere”, regia Nae Caranfil, 2009
Premiul pentru întreaga carieră la Festivalul Internaţional de Film B-EST, 2008
Premiul de excelenţă pentru întreaga activitate la Festivalul „Transilvania International Film Festival”, la Sibiu, Capitala Culturală a Europei 2007
Diplomă de Onoare a Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” Bucureşti, la împlinirea a 50 de ani de la absolvirea IATC, 2007
Preşedintele României îi conferă Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, 2004
Medalia Aniversară (1852-2002) cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la aprinderea luminilor în Teatrul cel Mare, conferită de Teatrul Naţional şi acordarea titlului de Societar de onoare al Teatrului Naţional „I.L.Caragiale”, decembrie 2002
Medalia aniversară (1963-2008) a Uniunii Cineaştilor din România, „pentru merite în cinematografia naţională”
Premiul de excelenţă pentru contribuţia deosebită la afirmarea filmului românesc conferită de Centrul Naţional al Cinematografiei, 2002
Artistă de onoare a filmului românesc pentru contribuţia la gloria artei şi culturii naţionale, conferit de Ministerul Culturii şi Cultelor, 2001
Medalia de aur, în 2000, a Centrului Naţional al Cinematografiei pentru rolul Doamna Stanca, cu ocazia împlinirii a 400 de ani de la Unirea din 1600
Medalia „Centenarul Cinematografului Românesc 1896-1996″ pentru contribuţia la progresul cinematografiei naţionale, acordat de UCIN
Premiul pentru cea mai bună interpretare feminină pentru rolul Doamna Stanca în „Mihai Viteazul”, regia Sergiu Nicolaescu acordat de UCIN (1971)
