Vicepremierul Dragoș Anastasiu a declarat că următorul pachet fiscal, anunțat de premierul Ilie Bolojan și aflat în faza finală de elaborare, va include măsuri ferme de concedieri și reduceri salariale, atât la nivel central, cât și în administrațiile locale. Potrivit acestuia, pachetul va fi prezentat public în cel mult două săptămâni, iar impactul va fi semnificativ.
„Știu că nu e un lucru plăcut să-ți pierzi jobul, dar țara asta are atât de multă treabă de făcut. Numai cine nu dorește, nu muncește în România. Dacă noi am intrat într-o logică a lui 10%, 10% în sus, la accize sau știu și eu ce impozite și 10% în jos, la beneficii, la consilii de administrație. Deja ne facem aproape bine financiar”, a declarat Dragoș Anastasiu.
România se confruntă cu o criză bugetară mai gravă decât se estima inițial, în condițiile în care datoria publică a depășit pragul de 1.100 de miliarde de lei, iar costurile de finanțare au explodat, dobânzile la care se împrumută statul urcând la peste 7%. Guvernul Bolojan pregătește un nou val de măsuri de austeritate pentru a limita dezechilibrele, însă impactul asupra bugetarilor și al sistemului public este sever.
Una dintre cele mai dure măsuri aflate în discuție prevede ca bugetarii să fie obligați să intre o săptămână pe lună în concediu fără plată, ceea ce înseamnă o reducere directă de 25% a salariului lunar.
În paralel, se anunță modificări importante și în sistemul de sănătate: soțul sau soția unei persoane asigurate ar putea pierde calitatea de co-asigurat, fiind obligați să plătească individual contribuțiile la sănătate, indiferent de venitul familiei.
Alte măsuri de reducere a cheltuielilor publice includ:
-
Eliminarea sau diminuarea unor sporuri, precum cel de antenă, care reduce veniturile nete cu aproximativ 10% în anumite sectoare.
-
Scăderea pragului de venit pentru acordarea indemnizației de hrană și a voucherelor de vacanță de la 8.000 lei brut la 6.000 lei brut, ceea ce va exclude o parte semnificativă a angajaților din aceste beneficii.
-
Blocarea angajărilor în sistemul public și în 2026, menținând măsura adoptată anterior pentru anul în curs.
-
Reducerea sporului pentru atragerea de fonduri europene, de la 50% din salariul de bază la 35%, afectând direct angajații din structurile care gestionează proiecte europene.
Sindicatele se declară profund nemulțumite și acuză Guvernul că transferă povara crizei pe umerii salariaților de la stat, fără să taie din privilegiile reale sau să elimine risipa din instituțiile suprapopulate.
Potrivit surselor din Ministerul Finanțelor, aceste măsuri ar urma să fie incluse în al doilea pachet fiscal, care va fi anunțat oficial în următoarele două săptămâni. Guvernul mizează pe economii de miliarde din aceste tăieri, sperând să evite o criză financiară de proporții.