O echipă de experți ai Fondului Monetar Internațional a publicat vineri un set de recomandări privind reformarea sistemului fiscal din România, propunând transferul poverii fiscale de la taxarea muncii către taxarea consumului și, într-o măsură mai mică, a capitalului. Potrivit estimărilor FMI, dacă aceste propuneri sunt aplicate integral, ele ar putea aduce venituri suplimentare echivalente cu cel puțin 1,2% din PIB în acest an.
Cadrul fiscal pe termen mediu al României prevede o scădere graduală a deficitului bugetar, de la circa 8% din PIB în 2024, la 7% în 2025, urmând ca până în 2031 acesta să coboare la 3% sau chiar sub acest prag.
„În condițiile unei marje limitate pentru reducerea cheltuielilor – din cauza ponderii scăzute a acestora în PIB – creșterea veniturilor devine esențială. Asistența tehnică oferită de FMI propune un set de reforme fiscale care urmăresc majorarea veniturilor, îmbunătățirea stimulentelor pentru angajare și eliminarea vulnerabilităților din sistem care permit planificarea fiscală abuzivă. Recomandările se concentrează pe mutarea sarcinii fiscale de pe muncă (inclusiv contribuțiile sociale) către consum și, într-o măsură mai mică, către capital. Dacă sunt puse în aplicare complet, acestea ar putea aduce venituri suplimentare de cel puțin 1,2% din PIB în 2025”, se precizează în raportul FMI.
Principalele recomandări ale FMI:
Impozitarea muncii
În ceea ce privește impozitarea muncii, FMI recomandă înlocuirea cotei unice de 10% cu un sistem diferențiat cu două cote: 15% și 25%, cea mai mare aplicându-se doar celor mai bogați 10% dintre contribuabili.
Pentru a reduce povara fiscală asupra majorității contribuabililor, experții FMI propun o reducere semnificativă sau chiar eliminarea contribuției pentru asigurările de sănătate.
Dacă situația fiscală o permite, ar trebui acordate deduceri mai generoase sau implementat un sistem de sprijin pentru lucrătorii cu venituri mici. De asemenea, fie contribuțiile la pensii nu ar mai trebui să fie deductibile, fie veniturile din pensii ar trebui taxate.
Impozitarea veniturilor din capital și proprietăți
În privința veniturilor din capital și a proprietăților, FMI recomandă majorarea impozitului pe dividendele încasate de persoanele fizice de la 8% la 10%, aliniindu-l astfel cu impozitul aplicat dobânzilor. Această modificare ar spori veniturile bugetare, ar reduce arbitrajul fiscal și ar crește progresivitatea sistemului.
Pentru impozitul pe proprietate, se recomandă unificarea taxelor pe terenuri și clădiri într-un singur impozit, cu limitarea scutirilor, dar cu păstrarea unor măsuri de sprijin pentru categoriile vulnerabile sub alte forme.
Raportul mai propune îmbunătățirea impozitării profiturilor companiilor prin eliminarea creditului fiscal pentru sponsorizări și înlocuirea scutirii fiscale pentru profiturile reinvestite cu un credit fiscal de până la 50% pentru investițiile eligibile, dar limitat la 10% din impozitul datorat. De asemenea, stimulentul pentru cercetare-dezvoltare ar trebui transformat într-un credit fiscal rambursabil.
Totodată, plafonul veniturilor pentru regimul microîntreprinderilor ar trebui redus considerabil față de nivelul actual de 500.000 euro, ideal prin alinierea la pragul de înregistrare pentru TVA, de 88.500 euro.
Impozitarea consumului
Pentru a obține venituri suplimentare și a crea spațiu fiscal pentru reducerea contribuției la sănătate, cotele reduse de TVA ar trebui ridicate la nivelul standard, cu excepția produselor alimentare de bază, unde creșterea ar putea fi implementată gradual pentru a limita impactul asupra prețurilor. În același timp, cota standard de TVA ar trebui crescută de la 19% la cel puțin 20% în 2025, urmând să ajungă la 21%, apropiindu-se astfel de media UE de 22%.
Accizele ajustate cu inflația pentru produse precum tutunul și alcoolul ar trebui majorate, iar accizele pentru vinurile liniștite și spumante ar trebui uniformizate la aproximativ 60 lei/hl, în funcție de prețurile actuale.
Se recomandă și o creștere treptată a accizelor pentru combustibilii fosili, până la atingerea unui nivel optim.
Concluzii ale raportului
„România are al treilea cel mai scăzut nivel de taxe raportat la PIB din Uniunea Europeană, ceea ce oferă un potențial semnificativ pentru ca politica fiscală să susțină digitalizarea administrației fiscale și să aducă venituri bugetare suplimentare. Asistența tehnică a FMI, solicitată de ministrul de Finanțe, include un pachet de reforme menite să crească veniturile, să încurajeze ocuparea forței de muncă, să atragă investiții de capital și să reducă abuzurile din sistemul fiscal. Mai degrabă decât să facă ajustări minime pentru a menține accesul la fondurile europene, presiunile asupra deficitului bugetar pot reprezenta o oportunitate pentru România de a realiza reforme structurale importante, prin mutarea accentului de la contribuțiile sociale obligatorii către taxarea consumului și a veniturilor”, se arată în încheierea raportului.
