Germania a renunțat oficial la opoziția sa tradițională față de energia nucleară, marcând o schimbare strategică majoră sub noul guvern conservator condus de cancelarul Friedrich Merz. Decizia reprezintă un prim gest concret de apropiere față de Franța, aliatul european cel mai vocal în sprijinul energiei nucleare.
În cadrul acestei reorientări, Berlinul a informat Parisul că nu va mai bloca inițiativele europene prin care energia nucleară să fie tratată similar cu energia regenerabilă în legislația Uniunii Europene, potrivit unor surse oficiale din ambele state, citate de Financial Times.
România s-a aflat deja de partea Franței în această dispută, susținând constant că energia nucleară ar trebui recunoscută drept o sursă de energie curată, alături de cea solară și eoliană. Poziția comună franco-română a fost până acum blocată de reticențele Germaniei, care a închis ultimele sale centrale nucleare în 2023.
Schimbarea de poziție a Germaniei pune capăt unei tensiuni prelungite între cele două motoare ale UE, tensiune ce a frânat adoptarea unor politici energetice coerente, inclusiv în contextul crizei generate de invazia Rusiei în Ucraina.
Această mișcare are potențialul de a accelera deciziile strategice ale Uniunii privind securitatea energetică, tranziția verde și autonomia față de sursele de energie fosilă din afara spațiului comunitar.
„Germanii ne spun: vom fi foarte pragmatici în chestiunea energiei nucleare”, a declarat un înalt diplomat francez implicat în discuții. Acest lucru înseamnă că „toate prejudecățile față de energia nucleară, care încă mai persistă ici și colo în legislația UE, vor fi eliminate”.
„Aceasta va fi o schimbare radicală de politică”, a declarat un oficial german.
Revenirea vine în contextul în care Merz încearcă să exploreze modalități prin care Germania să se alăture scutului nuclear al Franței, ca măsură de descurajare împotriva unei viitoare agresiuni rusești.
„Acum suntem de fapt în sfârșit deschiși să discutăm cu Franța despre descurajarea nucleară pentru Europa. Mai bine mai târziu decât niciodată”, a declarat oficialul german.
„Este o apropiere binevenită care va ușura subiectul energiei în UE”, a declarat Guntram Wolff, senior fellow la think-tank-ul Bruegel. „Din punct de vedere politic, Merz se gândește și la umbrela nucleară”, a adăugat acesta.
România își reafirmă angajamentul față de energia nucleară în contextul realinierii europene
România s-a poziționat constant în tabăra pro-nucleară condusă de Franța, susținând ideea ca energia nucleară să beneficieze de același tratament ca și energia regenerabilă în legislația Uniunii Europene. Această poziție este fundamentată atât pe nevoia de securitate energetică, cât și pe strategia de reducere a emisiilor de carbon.
O proporție importantă din producția de electricitate a țării provine deja de la Reactoarele 1 și 2 ale centralei nucleare de la Cernavodă, iar autoritățile române urmăresc extinderea capacității nucleare. România este una dintre cele 12 state membre ale UE care, în primăvara anului 2024, au semnat o declarație comună de susținere a energiei nucleare. Aceste țări caută să atragă investiții de ordinul miliardelor de euro pentru dezvoltarea unor centrale noi, inclusiv proiecte tehnologice inovatoare.
Potrivit Planului Național Integrat Energie Schimbări Climatice (PNIESC), creșterea capacității de producție nucleară reprezintă un obiectiv prioritar pentru următorii ani. România intenționează să investească aproximativ 12 miliarde de euro în dezvoltarea acestui sector, în pofida costurilor ridicate asociate – fiind considerate cele mai mari dintre toate sursele de energie.
Printre proiectele majore se numără retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, programată să înceapă în următorii doi ani, cu scopul de a extinde durata de funcționare a acesteia cu încă cel puțin două decenii.
Totodată, România mizează pe tehnologia reactoarelor modulare mici (SMR), printr-un parteneriat cu compania americană NuScale. Proiectul vizează construirea unei centrale cu o capacitate totală de 462 MW la Doicești, în județul Dâmbovița, în colaborare cu compania de stat Nuclearelectrica. Această inițiativă este considerată una dintre cele mai avansate din Europa în domeniul reactoarelor modulare de generație nouă.







