Guvernul Ilie Bolojan, învestit oficial pe 23 iunie, marchează o schimbare subtilă, dar cu potențial semnificativ, în orientarea strategică a României în materie de apărare, printr-o primă mișcare clară în programul său de guvernare: integrarea achiziției de rachete Mistral în programul european SAFE în 2025.
În spatele unei formulări tehnocrate se profilează o repoziționare geopolitică: un pas calculat în direcția industriei europene de apărare, în special spre Franța, într-un moment în care relațiile de apărare ale României au fost dominate în ultimul deceniu de achiziții masive din Statele Unite. Rachetele Mistral, produse de grupul MBDA, sunt deja utilizate de mai mulți membri NATO și oferă protecție antiaeriană apropiată, fiind eficiente împotriva dronelor, elicopterelor și aeronavelor care zboară la joasă altitudine.
Această decizie poate fi citită ca o formă de deschidere către autonomia strategică europeană, o idee susținută intens de Paris în ultima vreme, și un gest de echilibrare a influențelor în politica de securitate a României. Dacă până acum Bucureștiul a fost un client fidel al echipamentelor americane – Patriot, HIMARS, F-16, Black Hawk – achiziția sistemului Mistral sugerează o intenție de diversificare și reducere a dependenței strategice față de Washington.
Pe plan bilateral, Franța poate considera această achiziție un succes diplomatic și comercial în Europa de Est. Ea ar putea genera cooperare industrială, programe de offset și parteneriate de instruire. România ar putea deveni un punct strategic pentru extinderea MBDA în regiune, iar această repoziționare nu contravine angajamentelor NATO, rachetele Mistral fiind interoperabile cu sistemele aliate.
Din punct de vedere militar, rachetele acoperă un segment critic de apărare – cel de proximitate – esențial pentru protejarea infrastructurii strategice, a forțelor dislocate și a bazelor militare. Din punct de vedere strategic, dacă această schimbare se va extinde în domenii precum aviația, spațiul sau securitatea cibernetică, poate transmite un semnal clar către aliații din NATO că România își dorește un rol mai activ în arhitectura de securitate europeană.
În concluzie, guvernul Bolojan pare să inițieze o recalibrare atentă a echilibrului între partenerii tradiționali din SUA și noile oportunități oferite de Europa, fără a periclita angajamentele NATO, dar semnalând o maturizare a deciziilor de apărare și o voință politică de a participa mai activ la construcția unei autonomii strategice europene.
