În contextul ascensiunii extremei drepte în Europa, Ungaria, sub conducerea populistului Viktor Orban, un aliat apropiat al Kremlinului, urmează să preia președinția Consiliului Uniunii Europene de la 1 iulie. Aceasta este o perspectivă care provoacă îngrijorare la Bruxelles, având în vedere numărul tot mai mare de dispute între Bruxelles și Budapesta. Va reuși Viktor Orban să-și mențină reputația de rebel al UE-27 în următoarele șase luni sau va juca rolul unui elev model? France 24 analizează situația și încearcă să contureze răspunsuri și perspective.
La fiecare șase luni, o țară membră preia conducerea Consiliului UE. Anul acesta, însă, agenda până în 2030 nu stârnește prea mult entuziasm la Bruxelles. Și pe bună dreptate: de la 1 iulie, această poziție-cheie va fi ocupată de Ungaria lui Viktor Orban, cunoscută pentru democrațiile așa-zis „iliberale”, apropierea față de Moscova și acuzațiile constante de blocare a deciziilor celor 27 de state membre ale Uniunii Europene.
- „Această preşedinţie este îngrijorătoare, deoarece Orban este foarte apropiat de Rusia şi, de asemenea, de Donald Trump, care ar putea câştiga în Statele Unite, în noiembrie. De asemenea, ar putea fi problematică după alegerile din Franţa, cu un guvern mai de dreapta”, spune Ernst Stetter, consilier special al preşedintelui Fundaţiei Jean-Jaurès pentru Europa.
- „Europenii sunt puţin circumspecţi faţă de această preşedinţie, deoarece preşedintele ungar are poziţii iconoclaste în raport cu majoritatea, inclusiv în cadrul dreptei radicale”, confirmă Pascale Joannin, director al Fundaţiei Robert Schumann.
„Aproximativ 40% din deciziile pe care UE le doreşte cu privire la Ucraina sunt blocate”, sublinia exasperat ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis, la Bruxelles, la sfârşitul lunii mai.
Obişnuit cu provocările şi ieşirile teatrale, oare ce le rezervă Viktor Orban partenerilor săi în următoarele şase luni? Şeful statului ungar pare să-şi fi ales deja o platformă politică, adoptând un slogan sulfuros: „Make Europe Great Again”, o expresie împrumutată de la Donald Trump şi al său „Make America Great Again”. Pentru Bruxelles nu prea miroase a bine.
„Acest slogan arată unde vrea Orban să ducă UE, spre autocraţie”, spune indignat eurodeputatul german Daniel Freund (Verzii).
Președinție lansată la biserică
Un alt simbol care dă tonul acestei președinții ungare este faptul că Budapesta va organiza o slujbă pentru Europa la Bruxelles. După cum relatează Courrier International, Ungaria a ales catedrala Saints-Michel-et-Gudule din capitala Belgiei pentru a-și lansa mandatul sub cele mai bune auspicii, pe 1 iulie.
Dacă forma anunță culoarea, fondul este la fel de marcat de ideologia conservatoare îmbrățișată de Viktor Orban. Foaia de parcurs prezentată de Budapesta pentru președinția sa subliniază necesitatea de a controla frontierele UE, de a reduce imigrația ilegală, de a proteja agricultorii de concurența neloială și de a semna un nou acord privind competitivitatea. Cu alte cuvinte, chestiunile legate de statul de drept și de mediu, două priorități ale președinției belgiene precedente, vor trebui să aștepte.
Deși controlul asupra agendei UE-27 este o prerogativă semnificativă, ea nu este totuși absolută, au declarat mai mulți diplomați europeni pentru AFP.
„Este, de asemenea, un pic jenant pentru Uniunea Europeană, care are deja o greutate economică şi geopolitică enormă”, subliniază Ernst Stetter.
„Motto-ul nostru se referă la ideea unei preşedinţii active, practice, la faptul că împreună suntem mai puternici, respectându-ne în acelaşi timp identitatea”, s-a apărat ministrul ungar al afacerilor europene, Janos Boka.
„Rolul poate fi comparat cu cel al unei persoane care organizează o cină, care se asigură că invitaţii se reunesc în armonie, putând să-şi exprime diferenţele în timpul mesei, înainte de a pleca în termeni buni şi cu un obiectiv comun în minte”, rezumă capitolul dedicat preşedinţiei rotative de pe site-ul Consiliului UE.
Cât de influentă va fi președinția ungară?
Cu toate acestea, influenţa legislativă a Budapestei va fi probabil limitată de doi factori: preşedinţiile din a doua jumătate a anului sunt trunchiate de tradiţionala vacanţă de vară, iar Ungaria preia frâiele UE la începutul legislaturii, la doar câteva săptămâni după alegerile europene.
„Uniunea Europeană se află în prezent într-o fază de tranziţie. Între numirile de la Comisie şi Parlament, nimic extraordinar nu se va întâmpla până în decembrie. Deci, în cele din urmă, această preşedinţie, de care unii se tem, vine într-un moment destul de oportun în calendar şi va limita capacitatea lui Viktor Orban de a provoca probleme”, subliniază Pascale Joannin.
În plus, distribuirea „Top Jobs” – posturile-cheie ale UE, care ţine cont de ponderea fiecărui grup politic -, pare să fi fost deja decisă. S-a ajuns deja la un acord pentru a o numi din nou pe Ursula von der Leyen în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene.
„Europenii au dorit să acţioneze rapid în această privinţă pentru a evita ca Orban să aibă cea mai mică influenţă asupra acestor numiri”, spune Ersnt Stetter.
De altfel, Viktor Orban s-a grăbit să critice un acord care „merge împotriva a tot ceea ce reprezintă UE. În loc să includă, acesta sădeşte seminţele divizării”, a reprosat el.
Un lider izolat, sub presiune
„Viktor Orban este izolat şi în dreapta radicală a UE. De exemplu, partidul lui Giorgia Meloni şi grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR) nu împărtăşesc poziţiile lui Orban privind Ucraina şi imigraţia. Italia, care este o ţară care primeşte mulţi imigranţi, ar dori ca aceştia să fie distribuiţi între toate statele membre, ceea ce Viktor Orban refuză să facă”, subliniază analistul Pascale Joannin.
Având în vedere relațiile anterioare ale Budapestei cu cei 27 de state membre, acestea ar trebui să urmărească îndeaproape președinția ungară. „Înainte de preluarea mandatului, Viktor Orban a făcut vizite în Germania, Italia și Franța pentru a vedea care sunt liniile roșii care nu trebuie depășite”, explică Pascale Joannin.
Deși are o marjă de manevră relativ redusă, Viktor Orban, căruia îi place să fie în centrul atenției, ar trebui să încerce să „își pună amprenta” în aceste șase luni, potrivit unui diplomat intervievat de AFP.
„Va fi o preşedinţie ca oricare alta, iar noi vom acţiona ca un mediator imparţial”, a promis marţi Balint Odor, ambasadorul Ungariei la UE.
„Europenii îl cunosc de foarte mult timp şi ştiu că îi place să încerce lucruri. Cu toate acestea, el nu a uitat că este, de asemenea, dependent de Uniunea Europeană”, notează Ernst Stetter.
Viktor Orban are toate motivele să facă pe elevul bun al UE pentru cel puţin şase luni. Executivul european îngheaţă în prezent 19 miliarde de euro destinate ţării sale în cadrul unor proceduri legate de încălcarea drepturilor persoanelor LGBT+, a solicitanţilor de azil şi a luptei împotriva corupţiei.
