După „afacerea” Covid, foştii decidenţi din farma se ocupă de cardul european de vaccinare, proiect ce va fi implementat începând de luna viitoare în şapte state europene și care a scos din bugetul UE aproximativ 8,4 milioane euro din fondul Horizon Europe, notează Bursa.ro.
Pentru început, cardul european de vaccinare va fi implementat în Belgia, Germania, Grecia, Letonia, Luxemburg, Polonia şi Portugalia, după cum a relatat RostOnline.
Cea mai controversată persoană din această structură de vârf a proiectului Euvabeco este medicul german Joe Schmitt, specializat în pediatrie, boli infecţioase, microbiologie şi epidemiologie, care în anul 2010 a fost şeful global al diviziei Medical Affairs al companiei Novartis, pentru ca în 2011 să se angajeze în cadrul companiei Pfizer, de unde a ieşit la pensie în mai 2021, când deţinea funcţia de vicepreşedinte care se ocupa de Medical Affairs.
Numirea lui este suspectă mai ales că în mai 2021 a fost semnat de Comisia Europeană acordul preliminar cu compania Pfizer pentru achiziţionarea a 1,8 miliarde doze de vaccin anti-Covid 19, pentru care suma alocată se ridica la 44 miliarde euro, notează sursa citată.
Un alt membru al boardului consultativ care se ocupă de proiectul privind implementarea cardului european de vaccinare este Angus Thomson, specialist în comunicare şi captarea încrederii publicului, care a cooperat, în calitate de lider de echipă, cu gigantul farmaceutic Sanofi pentru dezvoltarea unui program global de cercetare, dezvoltare şi implementare în obţinerea încrederii şi acceptarea vaccinurilor de către populaţie.
Semne de întrebare privind interesele servite planează şi asupra altor membri ai boardului proiectului, cum ar fi Louise Henaff, Dimitra Lingri şi Leonardo Heyerdahl, dintre care unii sunt angajaţi, iar alţii mai cooperează cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii care în această perioadă are în dezbaterea un proiect de acord global privind acţiunile în cazul unor viitoare pandemii, acţiuni ce ar urma să fie coordonate de specialiştii în sănătate, care vor avea putere deplină asupra măsurilor ce ar trebui luate.
Nici Suzane Suggs, fostă membră a Grupului operativ ştiinţific naţional elveţian COVID-19 şi copreşedinte al grupului de experţi în sănătate publică din Ţara Cantoanelor, nu este lipsită de suspiciuni, atât timp cât a făcut parte din programe de formare profesională care au avut loc în SUA şi care sunt sponsorizate de giganţii farmaceutici de peste Ocean.
Conflict de interese?
„Voi face, începând din septembrie, o serie de interpelări la adresa preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe această temă. O voi întreba pe doamna von der Leyen cum este posibil, fără să determini conflicte de interese şi incompatibilităţi, să implici în acest gen de acţiuni care nu au decât două scopuri – primul este conformarea obligatorie a cetăţenilor, iar al doilea îmbogăţirea companiilor din industria farma – în calitate de responsabil pe cineva care a lucrat recent în domeniul respectiv şi care, la finalizarea proiectului respectiv, se va reîntoarce pe un post mai bun sau cel puţin similar în compania al cărei angajat a fost? Acest procedeu se numeşte uşile rotative, iar această chestiune se întâmplă de prea multă vreme în cadrul Comisiei Europene, instituţiilor comunitare şi în cadrul proiectelor vizate direct de către acestea. Cele mai recente exemple au fost Baroso şi Draghi. Sunt persoane care, din postura de director sau de funcţionar cu atribuţii de conducere dintr-o corporaţie, intră în funcţionărimea de rang înalt de la nivel european, fie în Comisia Europeană, fie la Banca Centrală Europeană, fie la Agenţia Europeană a Medicamentelor, îşi fac treaba acolo, după care revin pe poziţii mai înalte în cadrul companiilor din care au plecat. De exemplu, Baroso şi Draghi după ce şi-au făcut treaba la Comisia Europeană şi la Banca Centrală Europeană s-au întors în poziţiile de şefi la Goldman Sachs International, aşa cum au făcut şi alţii înaintea lor, care proveneau din zona de banking, din zona farma sau din industria militară şi care au stat o vreme ca funcţionari în organismele europene după care au revenit pe posturi mult mai bine plătite la companiile la care au fost angajaţi, ceea ce înseamnă că au primit inclusiv o primă pentru treaba bună pe care au făcut-o pentru corporaţie în cadrul Comisiei Europene. Acest lucru nu are ca efect decât faptul că simplii cetăţeni europeni devin din ce în ce mai furioşi şi din ce în ce mai puţini încrezători în democraţia europeană, care se transformă într-o corporatocraţie şi ong-ocraţie. Nu mai avem o democraţie reprezentativă, unde oamenii sunt importanţi şi unde deciziile sunt transparente”, a declarat, în exclusivitate pentru Bursa, europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea.