BNR nu exclude ca în următorii 7 ani de consolidare fiscală să vedem creșteri ale impozitelor indirecte (cum e TVA) sau a celor directe, se arată în Raportul asupra inflației, publicat luni. De asemenea, notează autorii documentului, în lipsa unor economii bugetare „semnificative” vor fi necesare noi măsuri compensatorii care să țină deficitele sub control.
Principalele puncte cheie din Raportul asupra inflației
- În perspectiva celor șapte ani vizați de măsurile de consolidare fiscală stabilite prin OUG nr. 156/2024 asumate de autorități, sunt posibile noi ajustări, cu potențiale implicații atât inflaționiste, de exemplu, în cazul majorării unor impozite indirecte, cât și dezinflaționiste, în situația creșterii impozitelor directe sau a restrângerii cheltuielilor bugetare.
- Tensiunile sociale generate de măsurile aplicate la începutul anului, care au afectat direct resursele financiare ale unor segmente semnificative ale populației, ar putea conduce, în timp, la inițiative cu caracter expansionist, precum acordarea unor forme de sprijin suplimentar categoriilor sociale vulnerabile. În lipsa unor economii bugetare semnificative și realizate în prealabil aplicării unor astfel de măsuri, s-ar periclita atingerea țintelor de deficit bugetar asumate, necesitând, implicit, noi măsuri compensatorii.
- Până în toamna acestui an 2025, evoluția inflației va fi marcată de o serie de fluctuații, în ambele sensuri. Astfel, se anticipează o scădere a inflației la 4,6% în luna martie 2025. Ulterior, indicatorul va înregistra o creștere temporară, atingând 5,3% în iunie 2025, pe fondul epuizării impactului reducerilor semnificative de tarife la energia electrică și gazele naturale operate în perioada similară a anului precedent. Începând cu trimestrul III 2025, inflația va reveni sub 5%, scăzând până la 3,8% în luna decembrie 2025. Din trimestrul I 2026, aceasta va reintra în intervalul țintei, situându-se la 3,1% atât în luna martie, cât și în luna decembrie 2026.
- În perioada recentă s-au înregistrat sau au fost anunțate o serie de creșteri neanticipate ale prețurilor unor subcomponente ale coșului de consum, precum țigaretele, tarifele pentru apă, canal și salubritate, dar și combustibilii. Deși aceste majorări sunt strict punctuale, ele vor influența rata anuală a inflației IPC pe parcursul a 12 luni, determinând, astfel, o revizuire în sens ascendent și a prognozei privind inflația pentru luna decembrie 2025 (cu 0,3 puncte procentuale față de cel mai recent Raport).
- Măsurile fiscal-bugetare adoptate la sfârșitul anului trecut (OUG nr. 156/2024), cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2025, vor avea un impact semnificativ asupra cererii agregate. Pe de o parte, acestea vor reduce considerabil resursele financiare ale gospodăriilor disponibile pentru consum, iar pe de altă parte vor influența, atât direct, cât și indirect, deciziile investiționale ale companiilor. În acest context, se preconizează o încetinire accentuată a dinamicii cererii interne.
- Ritmul de creștere al consumului populației va încetini pe parcursul acestui an comparativ cu dinamica ridicată din 2024, susținută de o politică de venituri extrem de relaxată a autorităților și de presiunile salariale generate de deficitul de forță de muncă din anumite sectoare.
- Unul dintre riscurile care se conturează tot mai pregnant este cel al neatragerii fondurilor europene în volumele și la termenele stabilite. Absorbția fondurilor aferente cadrului financiar multianual 2014-2020 s-a încheiat, iar în actualul exercițiu, 2021-2027, după patru ani de implementare, s-au accesat doar aproximativ 10% din totalul alocărilor (inclusiv sume din prefinanțări și subvenții destinate agriculturii). În plus, în cadrul PNRR, nicio tranșă nu a fost accesată în 2024, ceea ce reduce semnificativ fereastra de oportunitate privind aplicarea acestui program, având în vedere că sumele alocate trebuie atrase până cel târziu la sfârșitul anului 2026.
- Alinierea salariului minim la cel prevăzut de directiva europeană ar putea conduce la noi creșteri de prețuri, prin preluarea presiunilor salariale mai ample și asupra costurilor de producție. În sectorul public, aplicarea strictă a prevederilor OUG nr. 156/2024 a redus riscul unor presiuni salariale extinse asupra economiei, inclusiv prin efecte de demonstrație asupra celor din sectorul privat. În schimb, pe termen mediu, în anumite sectoare, este posibilă o amplificare a deficiențelor structurale persistente.
