Fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu a fost achitat în mod definitiv, luni, de un complet alcătuit din cinci judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), în dosarul Microsoft, în care era acuzat de primirea unei mite în sumă de 800.000 de dolari.
„Verdictul de astăzi este, de fapt, o victorie a adevărului asupra nedreptății, un semnal că statul de drept trebuie să protejeze cetățenii de abuz și nu să-i sacrifice pentru agende obscure”, acuză fostul premier, în prima sa reacție după verdict.
Tăriceanu arată acum cu degetul către sistemul de justiție:
„Astăzi, 2 iunie, Înalta Curte de Casație și Justiție a pus capăt unei perioade apăsătoare din viața mea și a pronunțat o decizie definitivă de achitare, stabilind în mod clar că acuzațiile formulate de DNA au fost complet nefondate. Presupusa faptă nu a existat, iar adevărul a ieșit la lumină”, a spus Tăriceanu.
Călin Popescu Tăriceanu: „Această decizie nu este doar o achitare juridică, ci o reparație morală”
„Ea restabilește onoarea unui om care a servit România cu loialitate și responsabilitate, și care, timp de ani de zile, a fost supus unei campanii susținute de discreditare.
Am fost târât într-un lung proces, într-o luptă în care am fost acuzat pe nedrept, în baza unor speculații lipsite de temei. Justiția, prin vocea instanței supreme, a arătat limpede că nu a existat nicio solicitare, nicio primire de fonduri ilegale, nicio faptă care să aducă atingere funcției de Prim-Ministru pe care am deținut-o. Toate acuzațiile s-au prăbușit în fața dovezilor și a unei analize riguroase realizate de completurile de judecători.
Este o eliberare, o încheiere dureroasă a unei etape în care am suportat nu doar atacuri publice, ci și o presiune emoțională greu de descris. Familia mea a fost afectată, iar reputația mea a fost pusă la îndoială fără justificare.
Mulțumesc tuturor celor care mi-au fost alături și au crezut în mine. Lor le datorez puterea de a fi mers până la capăt, cu fruntea sus. Verdictul de astăzi este, de fapt, o victorie a adevărului asupra nedreptății, un semnal că statul de drept trebuie să protejeze cetățenii de abuz și nu să-i sacrifice pentru agende obscure”, a punctat fostul premier.
Călin Popescu Tăriceanu vorbește de un întreg mecanism controlat de grupuri „politico-mafiotice”:
„Din păcate, în ultimii 20 de ani, ceea ce s-a numit stat de drept în România a fost, adesea, doar o parodie – un decor fragil în spatele căruia au acționat interese politice și rețele de putere ilegitime. Într-o democrație reală, statul de drept funcționează pentru a proteja cetățenii. Au fost prea mulți cei trecuți prin acest malaxor al justiției folosite ca instrument de represiune. Grupuri politico-mafiote, incapabile să câștige încrederea românilor pe cale democratică, au încercat să elimine oamenii incomozi prin dosare fabricate și campanii de discreditare. Această practică toxică trebuie să înceteze. România are nevoie de dreptate, de curaj, nu de manipulare. De oameni liberi, nu de figuranți ai unei democrații mimate”, a concluzionat Tăriceanu.
Dosarul
În luna martie 2021, Călin Popescu-Tăriceanu a fost trimis în judecată sub acuzația de luare de mită. Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii anticorupție, în perioada în care ocupa funcția de prim-ministru, Tăriceanu ar fi pretins (în cursul anului 2007) și ar fi primit (în cursul anului 2008), indirect, de la reprezentanții companiei austriece Fujitsu Siemens Computers, foloase materiale în valoare de 800.000 de dolari. Acestea ar fi constat în plata unor servicii de consultanță, în schimbul îndeplinirii atribuțiilor sale astfel încât să fie adoptate hotărâri de guvern favorabile companiei, privind prelungirea licențelor Microsoft destinate școlilor.
„Actul de pretindere al prim-ministrului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu s-ar fi produs, între aprilie și mai 2007, indirect, printr-un om de afaceri (trimis în judecată în 2019 pentru complicitate la luare de mită), care ar fi solicitat în numele premierului un comision de 10% din valoarea actelor adiționale sau a plăților aferente unui contract derulat de compania austriacă, în schimbul adoptării unor hotărâri de guvern care să permită realizarea acestora, potrivit intereselor firmei”, precizau procurorii.
Fapta de primire, în mod indirect, de către prim-ministrul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, ar fi avut loc în două tranșe în anul 2008: o primă sumă de 500.000 de dolari ar fi fost încasată la data de 7 noiembrie, iar cea de-a doua, de 300.000 de dolari, la 25 noiembrie, potrivit informațiilor din anchetă.
DNA susținea că întreaga sumă de 800.000 de dolari, reprezentând comisionul plătit de compania austriacă prin intermediul unor entități offshore, ar fi fost utilizată în interesul personal al demnitarului, pentru acoperirea unor cheltuieli de campanie electorală, fiind transferată către o firmă de consultanță.
