Nicuşor Dan, candidatul independent la preşedinţie, a declarat că, în principiu, este de acord cu avortul, însă a subliniat că „există nuanţe” în această chestiune. În cadrul unei conferinţe de presă organizate la sediul său de campanie din Capitală, când a fost întrebat dacă avortul ar putea deveni un drept constituţional în România – similar cu situaţia din Franţa –, Nicuşor Dan a oferit un răspuns care evidențiază o poziţie mai complexă decât o simplă susţinere sau respingere a avortului.
În esenţă, declaraţia sa sugerează că, deşi recunoaşte dreptul la avort, consideră că discuţia pe acest subiect trebuie abordată cu atenţie şi cu recunoaşterea multiplelor aspecte etice, sociale şi politice implicate.
„Da, de principiu sunt pentru dreptul femeii de a decide cu privire la propriul corp, dar există bineînţeles, nuanţe pe vârsta fătului şi toate astea”, a afirmat Nicuşor.
Această decizie istorică a Parlamentului francez marchează un pas semnificativ în protejarea drepturilor reproductive. Prin includerea dreptului la avort în Constituţie, Franţa devine prima ţară din lume care acordă protecţie explicită întreruperii sarcinii la nivel constituţional. Această măsură nu doar că întăreşte garanţiile legale pentru drepturile femeilor, ci are şi implicaţii simbolice şi politice, stabilind un precedent pentru alte state care ar putea urma exemplul Franţei în consolidarea drepturilor reproductive prin legea fundamentală.
Avortul în România
În România, avortul la cerere este reglementat prin lege (Codul Penal) şi poate fi solicitat până în săptămâna 14 de sarcină.
-
Avortul chirurgical (la cerere):
Potrivit Codului Penal, avortul la cerere este permis până în săptămâna a 14-a de sarcină. După această limită, procedura este considerată ilegală și poate atrage sancțiuni precum închisoarea sau amenzile, alături de interzicerea unor drepturi, cu anumite excepții. -
Avortul non-chirurgical (cu pastile):
Recomandările din ghidurile medicale și informațiile din prospectele farmaceutice indică o limită de 9 săptămâni de sarcină pentru utilizarea acestei metode. După 9 săptămâni, medicii nu mai recomandă această metodă de întrerupere a sarcinii.
Aceste reglementări subliniază faptul că, în România, există limite clare atât din punct de vedere legal, cât și medical, privind avortul, reflectând un echilibru între aspectele de sănătate publică și cele juridice.
