Fostul președinte Ion Iliescu, decedat marți la vârsta de 95 de ani, a avut o relație marcată de tensiuni cu Regele Mihai I, relație definită de conflicte directe, dar și de tentative ulterioare de reconciliere. Iliescu, una dintre cele mai proeminente figuri ale tranziției postcomuniste din România, s-a stins din viață pe 5 august la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, după o internare de două luni. În ultimele zile de viață, starea sa s-a agravat semnificativ, iar medicii au raportat disfuncții multiple de organe.
Relația dintre Ion Iliescu și Regele Mihai a fost una complexă și contradictorie. În 1989, într-un climat politic tensionat, Iliescu l-a atacat verbal pe fostul suveran, catalogându-l drept „un boșorog care ar trebui să-și vadă de pensie”, expresie care a reflectat ostilitatea față de monarhie din primii ani de după Revoluție. Cu toate acestea, în anii care au urmat, discursul lui Iliescu s-a nuanțat, iar acesta a ajuns să recunoască, cel puțin formal, contribuția Regelui Mihai la istoria națională.
Cu toate acestea, de-a lungul timpului, Iliescu a încercat să-și nuanțeze poziția față de Regele Mihai. Într-o scrisoare trimisă în 2011, cu ocazia împlinirii a 90 de ani de viață, Iliescu scria: „Majestate, permiteți-mi să vă transmit cele mai calde urări. Numele dumneavoastră este legat, îndeosebi, de un moment decisiv din istoria contemporană a României – actul de la 23 august 1944. […] Iar meritele dumneavoastră, în calitate de șef al statului, la înfăptuirea acestui act, sunt incontestabile.”
Pe 25 octombrie 2011, cu ocazia aniversării a 90 de ani ai Regelui Mihai, fostul suveran a susținut un discurs solemn în plenul Parlamentului României. Momentul a fost marcat de o scenă devenită rapid simbolică: Ion Iliescu, prezent la eveniment, s-a apropiat de Rege cu mâna întinsă, însă acesta a ales să nu răspundă salutului. Imaginile, surprinse de camerele de filmat, au devenit virale și au generat ample dezbateri publice. Iliescu a fost nevoit să își retragă mâna, vizibil stânjenit.
Gestul a fost interpretat de mulți drept o revanșă simbolică din partea Regelui Mihai, un om care a fost tratat cu umilință și ostilitate de autoritățile postcomuniste după Revoluția din 1989.
Umilințele suferite de Regele Mihai după Revoluție
După prăbușirea regimului comunist, întoarcerea Regelui Mihai în România a fost împiedicată de noii lideri politici, în frunte cu Ion Iliescu. În 1990, la scurt timp după prima sa revenire, Regele a fost oprit pe aeroport și expulzat. În decembrie același an, când a încercat să viziteze Curtea de Argeș, convoiul regal a fost întors în forță de poliție. Abia în 1992 i s-a permis accesul în țară, însă cu condiția să nu rămână pe teritoriul românesc. Aceste episoade au fost considerate de opinia publică drept expresii ale respingerii ostentative din partea autorităților de tranziție.
„Relația noastră nu a fost simplă”
După moartea Regelui Mihai, în decembrie 2017, Ion Iliescu a publicat un mesaj de condoleanțe pe blogul său personal, recunoscând dificultățile din relația pe care au avut-o. Fără a intra în detalii, fostul președinte admitea, într-un ton reținut, complexitatea raporturilor dintre cei doi și implicațiile istorice ale acestora.
În aceeași scrisoare, recunoștea că „fără actul curajos de la 23 august 1944, nu doar statutul politic al României la sfârșitul războiului ar fi fost afectat, dar şi modul de desfășurare a ostilităților pe teritoriul țării noastre şi, îndeosebi, soarta Ardealului”.
„Am aflat cu tristeţe vestea încetării din viaţă a fostului suveran al României, Mihai I. Viaţa sa, într-un secol agitat, nu a fost nici simplă, nici uşoară. Şi-a făcut datoria cu onoare, a luat decizii determinante pentru viitorul ţării. A dovedit un exemplar patriotism în anii grei ai exilului.”
Despre relația dintre ei, Iliescu nota: „Relaţia noastră nu a fost simplă, în vremurile agitate ale începutului tranziţiei. Raţiunea şi sensul servirii interesului public, indiferent de poziţia în care ne aflam, au fost mai puternice şi, împreună, am reuşit să transmitem către partenerii noştri un mesaj puternic, de asumare a valorilor comunităţii europene.”
Fostul președinte mai scria că, odată cu moartea Regelui Mihai, „se încheie poate cel mai zbuciumat capitol al istoriei României moderne”.
