La 25 iulie, Comisia Europeană anunța oficial aprobarea Acordului de Parteneriat cu România, document strategic național prin care sunt stabilite obiectivele tematice de dezvoltare şi alocarea indicativă a fondurilor europene pentru Politica de Coeziune 2021–2027.
Pentru noul cadru financiar multianual, țara noastră a pregătit 16 programe, 8 naționale și 8 regionale, care au fost rând pe rând aprobate de Comisia Europeană. Astfel, după aprobarea oficială a Programului Transport, la 20 decembrie, toate programele pentru 2021–2027 au primit aviz pozitiv din partea Comisiei Europene.
Toate investițiile cuprinse în Politica de Coeziune sunt stabilite pe baza analizei decalajelor și a rezultatului procesului de cartografiere a infrastructurii, serviciilor și nevoilor, inclusiv la nivel microregional, și cuprind domenii precum ocupărea forței de muncă, infrastructură, educație, locuințe, sănătate, servicii sociale și pentru îngrijire de lungă durată.
Politica de Coeziune 2021–2027 va contribui substanțial la creșterea calității vieții cetățenilor, prin crearea de locuri de muncă, asigurarea de infrastructuri moderne, întreprinderi competitive (în special IMM-uri), economii cu emisii scăzute de dioxid de carbon, resurse umane educate, calificate si adaptabile, precum și administrații publice moderne și eficiente.
„Aprobarea tuturor programelor aferente Politicii de Coeziune 2021–2027 înseamnă dezvoltarea țării în lumina obiectivelor europene de politică și în contextul provocărilor curente cu care ne confruntăm pe scena economică, geopolitică și socială. Este o reușită și din perspectiva faptului că dacă nu reaușeam aprobarea tuturor programelor anul acesta, am fi pierdut 5,2 miliarde euro. Procesul a fost unul complicat și de durată. Îmi aduc aminte că în primul mandat am pus în consultare primele forme ale programelor operaționale, am lansat dezbaterile publice referitoare la conținutul acestora și am început negocierile cu Comisia Europeană. Iată că după 3 ani de atunci, acum putem marca un moment ce înseamnă validarea celor 46 de miliarde de euro care ne vor aduce investiții masive în spitale mai sigure, rețele strategice de transport, modernizarea infrastructurii de apă și canalizare și sprijin pentru mediul de afaceri. Putem da oficial startul descentralizării dezvoltării regionale așteptată de primari, autorități locale și județene, dar și de milioane de oameni care vor ca viața lor să fie mai bună. Un element de cotitură este obținerea autonomiei financiare a marilor servicii publice, începând cu programul operațional pilot pentru Sănătate, elaborat ca un program multifond. De asemenea, ne vom concentra pe direcționarea fondurilor europene pentru sprijinul celor aflați în sărăcie, prin măsuri de incluziune și care să asigure demnitatea socială a fiecăruia. Am ajuns aici în urma unui proces intens de consultare inter-instituțională, negocieri cu Comisia Europeană, precum și pe baza unui input valoros din partea partenerilor socio-economici. Subliniez angajamentul Guvernului României de a urmări atent implementarea complementară și sinergică a acestor fonduri, astfel încât să contribuie substanțial la atingerea țintelor și obiectivelor asumate atât la nivel european, cât și prin strategiile naționale sectoriale. Am ajuns în fața acestui moment, în care să transformăm documentele strategice în realitate, datorită efortului conjugat al tuturor celor care s‑au implicat în elaborarea, scrierea, furnizarea de informații. Aduc mulțumiri prim-ministrului Nicolae Ciucă, care ne‑a sprijinit necondiționat în tot acest proces. Aprecieri speciale merită Direcția Generală Programare și Coordonare Sistem care a participat activ la elaborarea acordului de parteneriat, dar și Autoritățile de Management, Agențiile de Dezvoltare Regională, dar și celor cu gânduri bune ne-au luminat calea către finalizarea tuturor acestor programe de importanță crucială pentru România”, a transmis ministrul Marcel Boloș.
Prin Acordul de Parteneriat, Comisia Europeană a aprobat pentru România aproximativ 46 miliarde euro prin Politica de Coeziune, ceea ce reprezintă o uriașă oportunitate pentru punerea în practică a reformelor și investițiilor cheie, pentru asigurarea unei economii cu emisii reduse de carbon, pentru interconectivitatea regiunilor țării, pentru sprijinirea mediului de afaceri, pentru investiții substanțiale în sănătate, în capitalul uman, dar și pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile și combaterea sărăciei.
Procesul de negociere dintre MIPE și CE a fost unul dinamic, marcat de provocările apărute în ultimii ani: criza sanitară COVID-19, agresiunea din Ucraina, criza din energie și agravarea condițiilor financiare externe și interne, care au dus la creșterea inflației în UE, respectiv necesitatea de a asigura complementaritatea finanțărilor cu Planul Național de Redresare și Reziliență.
